Proiect de mediu ”Protejarea Lacului Roșioru”

Înscriere la proiectul de mediu ”Protejarea Lacului Roșioru”

Site Primăria Cochirleanca

Monografia comunei Cochirleanca

Prezentarea comunei Cochirleanca

Comuna Cochirleanca este situată la marginea de est a judeţului Buzău, având o suprafaţă de 7803 ha, din care terenuri agricole 7432 ha. Din punct de vedere matematic, se află între paralelele de 45˚10′ şi 45˚13′ latitudine nordică, respectiv între meridianele de 26˚55′ şi 27˚06′ longitudine estică. 

Cuprinde 5 sate: Cochirleanca (sat – reşedinţă), Boboc, Roşioru, Gara Bobocu şi Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri şi Bălăceanu, la vest cu comuna Poşta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata şi Vadu Paşii (toate din judeţul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din judeţul Brăila.

Cadrul natural al comunei:

Are un relief de câmpie, fiind situată în diviziunea Câmpiei Române numită Câmpia Râmnicului. Altitudinea scade de la vest spre est, de la 120 m la 70 m. Altitudinea medie este, deci, de 95 m. La suprafaţă se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri şi pietrişuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie şi suportul apelor freatice (aflate la circa 4-10 metri adâncime).

Vegetaţia este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, şoarece de câmp, popândău, hârciog.

Două pâraie brăzdează teritoriul comunei: Pârâul Cochirleanca şi afluentul său, Măslina. La Roşioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea şi îndiguirea apelor Pârâului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit şi irigat.

Cadrul uman şi economic:

Populaţia numără 5800 locuitori, majoritatea de etnie română (există doar 8 persoane de etnie rromă). Bărbaţii sunt mai numeroşi decât femeile (3000 bărbaţi, 2800 femei). Sporul natural este uşor pozitiv. Religia este ortodoxă. Nr. de gospodării = 2046.

Ocupaţia de bază este agricultura. Se cultivă grâu, porumb şi floarea-soarelui. Există şi suprafeţe cu vie hibridă. Se cresc bovine, porcine, ovine, cabaline şi păsări.

Pe raza comunei funcţionează şi câteva unităţi industriale: Fabrica de confecţii de la Boboc, Fabrica de brânzeturi de la Roşioru, Abatorul de la Cochirleanca, la care se adaugă morile de făină, mălai şi uruială existente la Cochirleanca, Boboc şi Roşioru.

Comuna este traversată de drumul judeţean DJ 220, ce permite legătura cu oraşele Buzău şi Rm. Sărat. Prin satul Gara Bobocu trece magistrala 5 CFR Bucureşti Nord – Suceava – Vicşani, existând şi o staţie de oprire pentru trenurile personale.

La Gara Bobocu funcţionează Şcoala de Aplicaţie pentru Aviaţie Aurel Vlaicu.

Şcolile comunei:

În comună sunt trei şcoli gimnaziale (două în Cochirleanca şi una la Boboc) şi două şcoli primare (Gara Bobocu şi Roşioru). Există şi 4 grădiniţe pentru preşcolari, în toate satele câte una (cu excepţia satului Târlele).

Şcoala Gimnazială Cochirleanca (numită obişnuit Şcoala nr. 1) a fost construită în anul 1883, aici venind să înveţe, în acea perioadă, şi elevi din satele Boboc şi Roşioru. De-a lungul timpului clădirea şcolii a suferit extinderi şi renovări, ajungând în anii 2011-2012 să i se adauge şi etaj. În prezent are 5 săli de clasă la parter, iar la etaj cabinet de informatică, bibliotecă şi alte trei săli de clasă. Are grup sanitar interior, iar încălzirea se realizează cu ajutorul unei centrale termice pe lemne.

Şcoala Gimnazială nr. 2 Cochirleanca s-a construit în anul 1960, iar în anul 2007 a beneficiat de o reparaţie capitală, fiind dotată cu centrală termică şi grup sanitar interior. Dispune de 4 săli de clasă, un cabinet de informatică cu reţea AEL, un laborator de fizică-chimie şi un teren de sport.

Şcoala Gimnazială Boboc s-a înfiinţat în anul 1904, localul acesteia fiind extins, apoi, în anii 1931-1932. În prezent, există două corpuri, totalizând 6 săli de clasă, un laborator de informatică, un laborator de biologie şi bibliotecă. Încălzirea se face cu sobe, dar există promisiuni de la Consiliul Local că se va achiziţiona, în scurt timp, o centrală termică pe lemne.

Localul Şcolii Primare Roşioru a fost construit în anul 1905, astăzi având două săli de clasă şi două săli pentru copiii preşcolari. Încălzirea se realizează cu sobe pe lemne.

La Gara Bobocu s-a construit o şcoală modernă în anii 2001-2002, fiind prima din comună cu apă curentă şi grup sanitar interior. Are două săli de clasă pentru elevii ciclului primar şi o sală pentru copiii preşcolari.

Grădiniţele din satele Cochirleanca şi Boboc au beneficiat de reparaţii capitale în anii 2007-2008, având în prezent grup sanitar interior, apă curentă şi centrală termică. La fiecare există câte 4 săli funcţionale.

Repere istorice:

Satul Cochirleanca a apărut în anul 1830 sub numele de Găgeanu, de la numele primului locuitor – Ion Găgeanu, un cioban venit aici de prin părţile Vişanilor şi Jirlăului (judeţul Brăila). Ulterior, s-a numit Regele Carol şi, în cele din urmă, Cochirleanca, după numele unei movile din nordul satului. Pe această movilă creştea în trecut, când nu era arată, o specie de ciupercă comestibilă numită cochirlă sau cocârlă (Marasmius scorodonius), cu pălăria galben-roşcată şi cu gust de usturoi.

Satul Boboc a luat naştere după 1840, când un mocan vrâncean, Radu Boboc, a construit aici prima casă. Potrivit tradiţiei, el şi-a fixat sălaşul pe locul unde este acum aerodromul Şcolii de Aviaţie, dar, pentru că apa freatică era la mare adâncime, a trebuit să se mute mai spre sud-est. Localnicii mai în vârstă îşi amintesc şi azi că în anii celui de-al doilea război mondial, pe locul unde şi-avut casa, mai erau câţiva nuci care se chemau „Nucii lui Boboc”.

Vestigii arheologice au fost descoperite la Roşioru şi ele aparţin culturii Sântana de Mureş (sec.III-V d.Hr.). Satul a luat naştere în anul 1884, fiind format de însurăţeii împroprietăriţi conform legii din 1879, iar numele a fost dat în semn de cinstire pentru cavaleriştii combatanţi din războiul de independenţă (1877-1878).

 Personalităţi locale:

·       Învăţătorul Sandu Horhocea, care a predat la şcoala Cochirleanca în perioada 1922-1948, fiind mulţi ani şi directorul unităţii;

·       Profesorul Radu Calcan, care a absolvit Facultatea de Geologie-Geografie de la Iaşi şi a predat la Colegiul B.P Haşdeu din 1970 şi până în 1999;

·       Profesorul Traian Pană, care a predat limba şi literatura română în perioada 1949-1959;

·       Profesorul Ivan Calcan, profesor de matematică şi director al Şcolii Cochirleanca în perioada 1988-2007;

·       Profesorul Ion Roşca, profesor de fizică şi chimie, director al Şcolii nr. 1 Cochirleanca şi primar al comunei în perioada 2000-2012.